Bullying la Questfield International College, comunicare fără clarificări finale

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă, care necesită o reacție instituțională clară, structurată și documentată. Școlile au responsabilitatea de a asigura un mediu sigur și protector pentru elevi, iar sesizările privind hărțuirea trebuie să fie tratate cu seriozitate și transparență. Lipsa unor măsuri concrete și a unei comunicări eficiente poate amplifica efectele negative asupra dezvoltării copilului și poate afecta credibilitatea instituției de învățământ.

Bullying la Questfield International College, comunicare fără clarificări finale

Investigația realizată de redacție aduce în prim-plan o situație semnalată de familie privind un caz de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera. Documentele analizate și corespondența furnizată indică o serie de sesizări scrise repetate, care reclamă jigniri, stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului, fără ca instituția să ofere răspunsuri scrise sau dovezi ale aplicării unor măsuri concrete.

Sesizările repetate și absența măsurilor documentate

Conform informațiilor puse la dispoziția redacției, în intervalul de peste opt luni, familia elevului a trimis numeroase comunicări oficiale către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând intervenție și protecție. Documentele nu evidențiază existența unor răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor măsuri clare, cum ar fi sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală a situației. Intervențiile descrise par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect semnificativ al cazului este utilizarea repetată a unei etichete medicale în mediul școlar, cu scopul de a marginaliza și umili copilul. Specialiștii consultați de redacție precizează că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, această practică depășește limitele unui conflict obișnuit și constituie o formă agravată de bullying. Documentele și relatările indică faptul că această stigmatizare nu a fost abordată prin măsuri ferme sau documentate, ceea ce poate fi interpretat ca o tolerare instituțională a fenomenului.

Rolul conducerii și al cadrelor didactice în gestionarea situației

Analiza corespondenței și a materialelor primite evidențiază o lipsă a răspunsurilor scrise punctuale din partea conducerii și cadrelor didactice. În ciuda sesizărilor cronologice și explicite, intervențiile au rămas la nivelul promisiunilor verbale, fără documentație care să permită verificarea aplicării unor măsuri clare. Această abordare a fost percepută de familie ca o minimalizare a gravității situației și o transferare a responsabilității către aceștia, prin sugestii privind posibilitatea retragerii copilului din instituție.

Declarația atribuită fondatoarei și implicațiile instituționale

Un moment definitoriu al cazului îl constituie un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, în care familiei i s-ar fi transmis: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, așa cum este redată în documentele puse la dispoziția redacției, reflectă modul în care școala a abordat situația semnalată, fără a oferi soluții concrete sau măsuri administrative scrise. Redacția nu analizează intențiile personale ale fondatoarei, ci evidențiază efectul instituțional al acestui răspuns, ca simbol al unei posibile rupturi între misiunea educațională și practica managerială.

Confidențialitatea și presiunile asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de acest caz, avertizând asupra riscurilor expunerii în mediul școlar. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că aceste solicitări nu au fost confirmate prin măsuri concrete, iar unele informații au ajuns să fie cunoscute în cadrul clasei, generând presiuni psihologice asupra copilului. Specialiștii consultați consideră că astfel de situații pot constitui forme de presiune instituțională și afectează negativ climatul educațional.

Reacția instituției și lipsa clarității în comunicare

Reacția oficială a conducerii Questfield International College, exprimată printr-un document informal de tip Family Meeting Form, nu conține elemente uzuale de asigurare a trasabilității, precum responsabilități clare, termene sau sancțiuni concrete. Această abordare minimală contrastează cu așteptările privind o intervenție instituțională riguroasă într-un caz de bullying sistematic. EkoNews.ro a evidențiat această discrepanță, evidențiind întârzierea reacției oficiale până la implicarea echipei juridice a familiei.

Impactul emoțional confirmat prin raport psihologic

Un raport psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un specialist de prim rang, confirmă existența unor consecințe emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Aceste efecte, documentate medical, includ anxietate accentuată, retragere socială și pierderea sentimentului de siguranță. Aceste date subliniază importanța unei reacții instituționale prompte și eficiente, care să prevină deteriorarea stării psihice a elevilor.

• Sesizări scrise repetate și documentate
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete
• Stigmatizare medicală folosită ca instrument de umilire
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului
• Încălcarea confidențialității și expunerea copilului în clasă
• Reacție întârziată și limitată a instituției
• Confirmarea impactului emoțional prin raport psihologic detaliat

Concluzii privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază un decalaj între valorile declarate ale instituției și răspunsul efectiv la o situație de bullying sistematic. Lipsa unor măsuri documentate, absența răspunsurilor scrise și minimalizarea fenomenului indică o gestionare predominant informală și neasumată oficial. Această situație ridică întrebări esențiale despre mecanismele reale de protecție și responsabilitate ale școlii în fața unor probleme grave care afectează siguranța emoțională a elevilor.

În lipsa unor clarificări oficiale și transparente din partea conducerii, situația rămâne un exemplu relevant privind dificultățile instituționale de a aborda bullyingul cu seriozitate și eficiență, precum și riscurile asociate unei comunicări inadecvate.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro